Mioriţa la Tallinn » Incursiune în mica comunitate româno-moldovenească din Estonia

Gazeta Sporturilor din Romania a scris un scurt articol referitor la comunitatea moldo-romana din Estonia. Intilnirea cu jurnalistii romani a avut loc in perioada meciului de fotbal Estonia – Romania (rezultat 0 – 2) la Tallinn.

Vasilii Porkul (53 ani) şi Ion Braga (30 ani) gestionează organizaţia culturală care, la întîlnirile duminicale, are grijă să se facă inclusiv scurte lecţii de limba română pentru copii. Cu abecedarul în mînă, cu versurile lui Eminescu pe buze şi cu privirea lui Ştefan cel Mare veghind dintr-un colţ al sediului din port.
Mărţişoare, cărţi istorice şi de poezii, figurine în costum popular, un nai, o carpetă bătrînă întinsă pe un întreg perete. Eminescu. Ştefan cel Mare. Şi o carte de oaspeţi unde se păstrează colecţia de impresii şi emoţii. Adică spirit românesc la un pas de Centrul Vechi din Tallinn şi la peste 1.300 km de ţară!
Vasilii Porkul şi Ion Braga conduc Asociaţia “Casa Mare”, în jurul căreia se învîrte comunitatea româno-moldovenească din Estonia. Sediul, o micuţă încăpere din apropierea portului Tallinn închiriată la un preţ modic şi amenajată după rînduielile de acasă.

Întîlniri duminicale cu muzică, dans şi poezii”

Organizaţia există de prin 1988, creată spre a susţine Frontul Popular pentru Independenţa Estoniei. După destrămarea URSS, am transformat-o în asociaţie culturală”, povesteşte preşedintele Vasilii Porkul, fost marinar, originar din Transnistria şi stabilit la Tallinn la sfîrşitul anilor ’70, în plin regim sovietic. Şi continuă: “Găzduim întîlniri duminicale: se cîntă, se dansează, se recită, mergem împreună şi în excursii. E un loc propice pentru expoziţii, mai ales că în comunitate avem 10-12 pictori de talent, care au terminat Facultatea de Arte la Tallinn şi s-au stabilit aici”.
Pentru asociaţie, limba română e la loc de frunte: “Sînt şi lecţii de limba română, lucrăm cu copiii cu abecedarul în mînă. Ne străduim să păstrăm, pe cît se poate, graiul românesc. Sînt destule familii care acasă îi încurajează pe cei mici să vorbească româneşte, pe lîngă estonă sau rusă. Îmi pare tare rău că, la mine, n-am impus această regulă. Am şase copii şi în casă am discutat foarte puţin în româneşte, astea erau vremurile! Acum mă ocup în mod special de nepoţi ca să recuperez ce n-am făcut în trecut”.

“80% încredere în Poliţie”

În ţara baltică trăiesc în jur de 1.000 de români şi moldoveni de peste Prut. Mulţi stabiliţi aici prin căsătorie, dar există şi studenţi care învaţă la şcolile superioare estone, în special la Tartu, renumit centru universitar în acest colţ de Europă. “Există şi o profesoară româncă la Tallinn!”, adaugă Ion Braga, venit acum patru ani în oraşul de la Golful Finic pentru a urma cursurile Şcolii Estone de Diplomaţie. El e acum secretarul Asociaţiei “Casa Mare”.
Dar lucrează mult şi pe proiecte cu statul. Braga: “De exemplu, acum mă ocup de un program de prevenire a crimelor prin autocontrolul comunităţii. Un proiect împotriva furturilor, vandalismului, hoţiei. Oamenii sînt învăţaţi cum să reacţioneze spre a-şi sprijini, preveni sau alarma vecinul dacă apar pericole de genul acesta. Aici, localnicii sînt foarte receptivi la astfel de lucruri”. Adaugă însă că, în Estonia, episoadele de tipul acesta sînt foarte rare: “E o ţară extrem de liniştită, încrederea în Poliţie e de peste 80%! Nici o altă instituţie nu întruneşte asemenea majoritate!”.

“Vrem să păstrăm tradiţiile şi valorile neamului”

Şi explică apoi un amănunt neobişnuit al societăţii estone, în care 75% din populaţie sînt atei: “Asta se întîmplă deoarece creştinismul a ajuns aici foarte tîrziu, abia prin secolele XII – XIII, spiritul religios n-a prins rădăcini atît de adînci ca în alte părţi ale continentului. Estonii sînt însă oameni respectuoşi, iar religia numărul unu e natura. N-ai să vezi niciodată aici un cleric să-şi dea cu părerea despre nu ştiu ce problemă politică sau socială, de exemplu”.

Cu finanţarea Asociaţiei? “Ne descurcăm cum putem, mai mult din fonduri proprii, dar ne sprijină şi statul eston pe derularea anumitor proiecte. Aici e o politică specială de integrare a numeroaselor comunităţi, finlandezi, suedezi, belaruşi, ruşi, polonezi, iar guvernul derulează programe solide pe acest domeniu”, spune Vasilii Porkul. Iar Braga oferă motivaţia care-i împinge mai departe cu păstrarea spiritului româno-moldovenesc într-un spaţiu nordic: “Sîntem mai mioritici, ne gîndim la tradiţii, la valori şi încercăm să le ducem mai departe cu sprijinul comunităţii”.
“M-am stabilit la Tallinn pentru că soţia mea e estoniancă, dar şi fiindcă oraşul acesta are un farmec special. Dacă mergi dimineaţa prin centrul vechi, înainte de a începe agitaţia turiştilor, ai senzaţia că ai nimerit în alt secol” (Vasilii Porkul, preşedinte Asociaţia “Casa Mare”)
“Au existat şi în Tallinn episoade mai agitate cu rromii, care trec însă pe aici mai mult în tranzit spre Helsinki, unde e o adevărată problemă. Nu sînt însă doar de prin România sau Moldova, ci şi din Letonia sau Lituania” (Ion Braga, secretar Asociaţia “Casa Mare”).

Sursa: Gazenta Sporturilor

This entry was posted in News. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *